"Ce aduc nou organismele modificate genetic (OMG) în general şi plantele obţinute prin inginerie genetic?, în particular, în viaţa noastr??" se vor fi întrebat mulţi. Ei bine, este evident c? r?spunsul la o astfel de întrebare presupune o lucrare ampl? şi o analiz? complex?. Dar pentru c? exemplele concrete pot crea o imagine a avantajelor pe care produsele biotehnologiilor le pot aduce în viaţa de zi cu zi, ne vom opri la o enumerare a cîteva dintre ele.
Unul dintre obiectivele principale ale cercet?torilor este de a obţine noi soiuri de plante, rezistente la boli, secet?, arşiţ?, poluare, etc. Urm?rind acest obiectiv au fost create liniile de porumb Bt, în al c?rui genom au fost incluse gene provenind de la bacterii existente în sol. Acestea au imprimat porumbului rezistenţa la o serie de d?un?tori.
La jum?tatea secolului trecut, un virus a distrus toat? papaya din arhipeleagul Hawaii. Biotehnologii s-au pus pe treab? şi au creat un nou soi, rezistent la agentul patogen. Ast?zi, papaya de Hawaii este apreciat? pe întreg teritoriul SUA. Şi pentru c? vorbim despre fructe, nu putem s? nu vorbim despre banane. Bananele s?lbatice sînt mici şi pline de sîmburi. Bananele savuroase pa care întreaga populaţie a lumii le consum? ast?zi sînt create la sfîrşitul secolului XIX, prin modific?ri succesive ale celor s?lbatice, de c?tre lordul Cavendish, în serele din Marea Britanie. De altfel, aţa se şi numesc: banane Cavendish.
Revenind la cereale, trebuie s? menţion?m hibrizii de floarea-soarelui rezistenţi la lupoaie, un parazit foarte r?spîndit în estul Europei şi cvasi-imun la majoritatea tratamentelor, ca ţi hibrizii de p?ioase rezistenţi la erbicide, care aduc economii însemnate fermierilor,
Una dintre cele mai importante cuceriri pentru agricultura şi zootehnia mondial? este soia modificat? genetic. Aceasta este de cîteva ori mai productiv? decît cea clasic? şi este mult mai rezistent? la boli şi d?un?tori. Se poate spune f?r? nici o team? de a greşi c? cea baza furajelor pentru şeptelul planetei o constituie soia modificat? genetic. Deşi UE a interzis cultivarea ei, o import? masiv din SUA, Brazilia, Argentina şi, mai nou, din India. În lipsa ei, probabil c? foametea ar afecta o mare parte a Planetei.
Un alt proiect care a suscitat vii dezbateri este „orezul auriu”. Acesta este un soi de orez al c?rui genom a fost modificat astfel încît s? îi permit? s? sintetizeze vitamina A. Astfel, milioane de persoane din zonele s?race ale globului, în special din Asia de Sud-est ar putea fi la ad?post de mai multe boli cauzate de avitaminoza A. În acest context vom mai spune doar c? aproximativ 500.000 de bebeluşi mor anual în primele luni de viaţ?, iar alţi aproximativ un milion orbesc înaintea vîrstei de doi ani în Asia, tocmai din lipsa unor surse de vitamina A !
Înainte de a încheia vom mai aminti c? şi în ceea ce priveşte legumele, biotehnologiile au un rol important de jucat. Cu ajutorul lor au fost obţinuţi cartofi mai rezistenţi la boli şi oxidare, tomate cu aspect şi gusturi deosebite, mai multe variet?ţi de morcovi, şi înc? multe altele.
În concluzie, biotehnologiile au puterea de a schimba din temelii lumea pe care o cunoaştem, cu condiţia s? fie l?sate!
Alexandru Grigoriev
