Tabelul lui Mendeleev a fost extins cu patru noi elemente

03 Dec 2016

NOTĂ: Această ştire poate fi preluată integral, gratuit, cu condiţia menţionării sursei şi a unui link către materialul original, după modelul: Sursă: Planeta Ştiinţei, http://www.planetastiintei.ro/stiri/tabelul-lui-mendeleev-a-fost-extins-cu-patru-noi-elemente/

La începutul acestei săptămîni, Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC) a decis completarea Tabelului Periodic al Elementelor - cunoscut şi drept Tabelul lui Mendeleev - cu patru noi elemente transuraniene: 113 - Nihonium (Nh), 115 - Moscovium (Mc), 117 - Tennessine (Ts) şi 118 - Oganesson (Og).

Tabelul lui Mendeleev

Izotopii elementelor foarte grele, cu alte cuvinte, cele care conţin un număr foarte mare de protoni şi de neutroni în nucleu, sînt extrem de instabili, cu o perioadă de înjumătăţire de ordinul minutelor, secundelor sau chiar a miimilor de secundă. Ca urmare, ei nu se găsesc în stare naturală pentru că se descumpun rapid în nuclee mai uşoare; cel mai greu element "natural" este uraniul (92 de protoni în nucleu).

Pentru a se produce elemente cu mai mulţi protoni în nucleu decît uraniul - numite transuraniene - fizicienii bombardează diferiţi izotopi cunoscuţi cu ioni grei şi analizează radiaţiile emise în urma procesului pentru a se identifica semnătură specifică noilor elemente prezise de teorie. Măsurătorile sînt extrem de dificil de realizat; pe de o parte durata de viaţă a nucleelor proaspăt formate este foarte mică - pur şi simplu pot să dispară în cîteva secunde, iar pe de alta, se produc foarte puţini atomi din speciile necunoscute. De aceea, de cele mai multe ori trec ani de zile de la primele indicii privind o nouă specie atomică şi pînă la confirmarea definitivă. De exemplu, unul dintre noile elemente, nihonium-ul, a fost detectat pentru prima oară în 2003, dar a fost nevoie de 13 ani pentru o confirmare definitivă a descoperirii.

Importanţa descoperirii noilor elemente vine din proprietăţile lor neobişnuite, Plutoniul, unul dintre primele găsite, este folosit frecvent pentru generarea de energie şi pentru construcţia de armament nuclear; roverul marţian Curiosity sau sonda New Horizon care a vizitat recent Pluto funcţionează datorită unor generatoare termoelectrice alimentate cu plutoniu. Un alt exemplu: mulţi dintre noi avem în casă dispozitive care funcţionează pe baza de americium 241, este vorba de banalele detectoare de fum. Pe de altă parte, studierea formării şi proprietăţilor noilor izotopi permite o mai bună înţelegere a procesului de formare a elementelor în stele şi, implicit, a evoluţiei Universului.

 


 atelier chimie copii parinti

©2016. All rights reserved Planeta Stiintei
Developed by Underweb