Biotehnologiile şi puterile lor nemărginite

29 Sep 2017

"Ce aduc nou organismele modificate genetic (OMG) în general şi plantele obţinute prin inginerie genetică, în particular, în viaţa noastră?" se vor fi întrebat mulţi. Ei bine, este evident că răspunsul la o astfel de întrebare presupune o lucrare amplă şi o analiză complexă. Dar pentru că exemplele concrete pot crea o imagine a avantajelor pe care produsele biotehnologiilor le pot aduce în viaţa de zi cu zi, ne vom opri la o enumerare a cîteva dintre ele.

Unul dintre obiectivele principale ale cercetătorilor este de a obţine noi soiuri de plante, rezistente la boli, secetă, arşiţă, poluare, etc. Urmărind acest obiectiv au fost create liniile de porumb Bt, în al cărui genom au fost incluse gene provenind de la bacterii existente în sol. Acestea au imprimat porumbului rezistenţa la o serie de dăunători.

La jumătatea secolului trecut, un virus a distrus toată papaya din arhipeleagul Hawaii. Biotehnologii s-au pus pe treabă şi au creat un nou soi, rezistent la agentul patogen. Astăzi, papaya de Hawaii este apreciată pe întreg teritoriul SUA. Şi pentru că vorbim despre fructe, nu putem să nu vorbim despre banane. Bananele sălbatice sînt mici şi pline de sîmburi. Bananele savuroase pa care întreaga populaţie a lumii le consumă astăzi sînt create la sfîrşitul secolului XIX, prin modificări succesive ale celor sălbatice, de către lordul Cavendish, în serele din Marea Britanie. De altfel, aţa se şi numesc: banane Cavendish.

Revenind la cereale, trebuie să menţionăm hibrizii de floarea-soarelui rezistenţi la lupoaie, un parazit foarte răspîndit în estul Europei şi cvasi-imun la majoritatea tratamentelor, ca ţi hibrizii de păioase rezistenţi la erbicide, care aduc economii însemnate fermierilor,

Una dintre cele mai importante cuceriri pentru agricultura şi zootehnia mondială este soia modificată genetic. Aceasta este de cîteva ori mai productivă decît cea clasică şi este mult mai rezistentă la boli şi dăunători. Se poate spune fără nici o teamă de a greşi că cea baza furajelor pentru şeptelul planetei o constituie soia modificată genetic. Deşi UE a interzis cultivarea ei, o importă masiv din SUA, Brazilia, Argentina şi, mai nou, din India. În lipsa ei, probabil că foametea ar afecta o mare parte a Planetei.

Un alt proiect care a suscitat vii dezbateri este „orezul auriu”. Acesta este un soi de orez al cărui genom a fost modificat astfel încît să îi permită să sintetizeze vitamina A. Astfel, milioane de persoane din zonele sărace ale globului, în special din Asia de Sud-est ar putea fi la adăpost de mai multe boli cauzate de avitaminoza A. În acest context vom mai spune doar că aproximativ 500.000 de bebeluşi mor anual în primele luni de viaţă, iar alţi aproximativ un milion orbesc înaintea vîrstei de doi ani în Asia, tocmai din lipsa unor surse de vitamina A !

Înainte de a încheia vom mai aminti că şi în ceea ce priveşte legumele, biotehnologiile au un rol important de jucat. Cu ajutorul lor au fost obţinuţi cartofi mai rezistenţi la boli şi oxidare, tomate cu aspect şi gusturi deosebite, mai multe varietăţi de morcovi, şi încă multe altele.

În concluzie, biotehnologiile au puterea de a schimba din temelii lumea pe care o cunoaştem, cu condiţia să fie lăsate!

Alexandru Grigoriev

©2016. All rights reserved Planeta Stiintei
Developed by Underweb